Tranziția către anul fiscal 2026 a marcat un punct de inflexiune major în relația dintre mediul de afaceri autohton și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). După o perioadă intensă de implementare a modulelor de digitalizare, precum sistemele RO e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T, autoritățile statului au trecut la o fază de monitorizare algoritmică și sancționare accelerată a derapajelor administrative. Baza acestui nou ecosistem de control este fundamentată pe prevederile Legii nr. 239/2025, un act normativ adoptat la finalul anului precedent, care a redefinit arhitectura riscului fiscal și a introdus sancțiuni drastice pentru lipsa de transparență financiară.
Pentru antreprenorii și administratorii de IMM-uri, problema fundamentală s-a transformat dintr-o chestiune de simplă întârziere birocratică într-un risc existențial pentru companie. O simplă eroare de comunicare cu departamentul contabil sau o omisiune în prelungirea unor documente de bază nu mai atrage exclusiv o amendă contravențională. În ecosistemul anului 2026, astfel de sincope conduc rapid la declararea societății ca inactivă fiscal, la invalidarea codului de TVA, la pătarea cazierului fiscal al administratorului și, într-un termen extrem de scurt, la dizolvarea din oficiu a entității juridice.
Acest raport de cercetare exhaustiv analizează în profunzime cadrul legislativ actualizat, decriptează procedurile tehnice de la ghișeele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) și ANAF, evaluează impactul noilor indicatori de solvabilitate și oferă un manual practic de prevenție și reactivare. Pe măsură ce cerințele de conformare devin tot mai riguroase, delegarea responsabilităților administrative către entități specializate, precum infiintarefirmebucuresti.ro, se dovedește a fi nu doar o opțiune de eficientizare a timpului, ci o decizie strategică esențială pentru protejarea patrimoniului companiei.
Instituția inactivității fiscale a fost concepută istoric ca un instrument de izolare a companiilor tip „fantomă”, utilizate în rețelele de evaziune fiscală și fraudă cu TVA. Cu toate acestea, mecanismul se aplică uniform tuturor contribuabililor, lovind adesea afaceri legitime care se confruntă cu sincope organizatorice. Pachetul de măsuri fiscale validat pentru anul 2026 a lărgit semnificativ spectrul situațiilor în care o companie își poate pierde dreptul de a opera comercial.
Conform modificărilor aduse Articolului 92 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prin intermediul Legii nr. 239/2025, autoritatea fiscală centrală are dreptul și obligația de a declara un contribuabil persoană juridică drept inactiv dacă acesta se încadrează în noi tipologii de risc.
Cea mai de impact modificare operată asupra mediului de afaceri vizează disciplina raportărilor contabile anuale. Începând cu data de 1 ianuarie 2026, ANAF declară inactivitatea fiscală în situația în care contribuabilul nu depune situațiile financiare anuale într-un termen de maximum 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.
Pentru a înțelege exact mecanica acestui proces de sancționare, trebuie analizate termenele de bază reglementate prin Legea contabilității nr. 82/1991, coroborate cu ordinele anuale emise de Ministerul Finanțelor :
Prin aplicarea marjei de toleranță de 5 luni stipulate de noua lege, o societate comercială care nu își încarcă bilanțul pe portalul e-guvernare.ro (semnat cu certificat digital calificat) până la sfârșitul lunii octombrie 2026, va intra automat sub incidența inactivării fiscale. Această măsură elimină complet clemența anterioară, când firmele puteau acumula ani de restanțe la depunerea bilanțurilor, primind doar notificări sau amenzi modice.
Un aspect esențial, frecvent ignorat de antreprenorii la început de drum, vizează societățile fără activitate. Conform reglementărilor, entitățile care nu au desfășurat nicio activitate economică de la momentul constituirii până la finalul anului fiscal nu sunt exonerate de obligațiile declarative. Acestea au obligația de a depune o declarație specifică de inactivitate în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar (până la data de 1 martie). ANAF a subliniat oficial că verificarea noii situații de inactivitate fiscală vizează în mod direct și persoanele juridice care nu au desfășurat activitate și au omis depunerea acestei declarații justificative.
O a doua inovație legislativă majoră care atrage starea de inactivitate, stipulată la Articolul 92 alin. (1^2) lit. a) din Codul de procedură fiscală, este lipsa unui cont de plăți. Mai exact, contribuabilul este sancționat dacă nu deține un cont de plăți deschis la o instituție de credit (bancă) din România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului.
Raționamentul din spatele acestei cerințe este ancorat în eforturile de combatere a economiei subterane și de creștere a gradului de colectare. Administrația fiscală nu poate monitoriza tranzacțiile, nu poate evalua solvabilitatea și nu poate executa silit un contribuabil care operează exclusiv prin numerar. Legea nr. 239/2025 a introdus în vocabularul fiscal definiția „mijlocului modern de plată”, care include cardurile de debit, de credit, cardurile preplătite și soluțiile moderne bazate pe aplicații ce facilitează plățile de tip cont la cont. Deși utilizarea acestor instrumente este încurajată, fundamentul absolut pentru evitarea inactivării rămâne înregistrarea unui cont IBAN asociat codului unic de înregistrare (CUI) al companiei.
Astfel, orice societate nou înființată trebuie să procedeze la deschiderea imediată a unui cont bancar corporativ. Externalizarea formalităților inițiale către experți garantează că antreprenorul este îndrumat corect încă din prima zi, evitând expunerea la riscuri sancționatorii din cauza lipsei de informare.
Deși anul 2026 a adus noi instrumente punitive, vechile reguli de declarare a inactivității rămân pe deplin aplicabile și generează, statistic, cele mai multe probleme în rândul IMM-urilor. Pentru a oferi o imagine de ansamblu clară, prezentăm tabelul exhaustiv al cauzelor care blochează activitatea unei companii:
| Criteriu de Inactivare (Conform Art. 92 CPF) | Explicație Tehnică și Implicații Practice |
|---|---|
| Expirarea valabilității sediului social | Aceasta este cauza statistic predominantă a inactivărilor. Actul juridic care atestă dreptul de folosință asupra spațiului (contract de închiriere, comodat) a ajuns la termen, iar administratorul a omis înregistrarea prelungirii la ONRC. |
| Expirarea duratei de funcționare a societății | Deși majoritatea firmelor se înființează pe durată nedeterminată, actele anumitor societăți prevăd un termen fix. Dacă acest termen este depășit fără o hotărâre AGA de prelungire, ANAF aplică sancțiunea. |
| Neîndeplinirea obligațiilor declarative | Dacă societatea nu depune nicio declarație fiscală (ex: 100, 112, 300, 394, etc.) pe parcursul unui semestru calendaristic integral, organul fiscal declanșează procedura de inactivare din oficiu. |
| Absența funcționării la sediul social declarat | În urma unui control tematic sau inopinat, inspectorii antifraudă constată absența oricărei activități sau a documentelor justificative la adresa declarată ca sediu social sau domiciliu fiscal. |
| Inactivitate temporară înregistrată la ONRC | Solicitarea de suspendare temporară a activității la Registrul Comerțului (maxim 3 ani) atrage, în plan secundar, și declararea inactivității fiscale de către ANAF. |
| Lipsa organelor statutare de conducere | Compania rămâne fără administratori legal constituiți (ex: prin demisie, deces, revocare), iar asociații nu numesc un nou reprezentant legal. |
| Sustragerea de la controalele fiscale | Contribuabilul declară date false, adrese fictive sau structuri de identificare care fac imposibilă localizarea sa fizică de către organele cu atribuții de control. |
Pentru a preîntâmpina confuziile din piață, ANAF a emis un comunicat oficial detaliat la data de 12 februarie 2026, prin care a tranșat problema mandatelor administratorilor. Reprezentanții autorității fiscale au subliniat clar că ANAF nu declară contribuabilii inactivi fiscal și nu emite notificări dacă mandatul administratorilor este stabilit pentru o durată nelimitată. Evaluarea activității fiscale se realizează exclusiv pe baza criteriilor din Codul de procedură fiscală. Mai mult, s-a clarificat că stabilirea valabilității mandatelor, furnizarea de lămuriri privind prelungirea acestora sau modificarea actelor constitutive țin exclusiv de legislația societară (Legea 31/1990) și intră în atribuțiile depline ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). ANAF preia aceste date pasiv; așadar, doar lipsa totală și constatată a unui administrator valid în baza ONRC va activa criteriul referitor la "lipsa organelor statutare".
Înscrierea unei companii în „Registrul contribuabililor inactivi / reactivați” nu se limitează la un simplu avertisment birocratic. Reprezintă o paralizie totală a capacității de exercițiu comercial și a funcțiilor economice, declanșând o serie de sancțiuni colaterale care afectează nu doar compania vizată, ci și întreaga rețea de parteneri de afaceri ai acesteia.
Efectul primar al inactivității este interdicția absolută de a desfășura activități economice generatoare de venituri. O firmă aflată în această stare nu poate emite facturi legale cu scopul de a încasa contravaloarea bunurilor sau serviciilor prestate.
Problema majoră intervine în planul relațiilor Business-to-Business (B2B). Conform prevederilor Codului fiscal, cheltuielile înregistrate de o companie în baza unor facturi emise de un contribuabil declarat inactiv nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit sau al impozitului pe venitul microîntreprinderilor. De îndată ce decizia de inactivitate este publicată pe portalul ANAF, toți partenerii comerciali vor bloca plățile și vor rezilia contractele, pentru a evita încărcarea propriilor costuri cu sume nedeductibile. Pierderea credibilității pe piață este imediată și, adesea, ireversibilă.
Dacă societatea deținea un certificat de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată (TVA), acesta este anulat din oficiu chiar la data comunicării deciziei de inactivitate. Consecințele acestui act administrativ creează o sarcină financiară masivă:
Practic, antreprenorul este forțat să suporte contravaloarea taxei pe valoarea adăugată din marja proprie de profit, fără a putea compensa taxa achitată furnizorilor. Această asimetrie fiscală poate epuiza rapid rezervele de lichiditate ale oricărui IMM.
Sancțiunea inactivității nu afectează doar entitatea juridică abstractă, ci se extinde și asupra persoanelor fizice aflate la conducerea acesteia. Fapta se înscrie automat în cazierul fiscal al societății, dar și în cazierul fiscal al reprezentanților legali (administratorilor) care dețineau această calitate la data la care a intervenit situația generatoare de inactivitate.
Implicațiile înscrierii în cazierul fiscal sunt profunde. Instituția ONRC are interdicția de a autoriza operațiuni de înregistrare sau de a efectua mențiuni pentru persoanele care figurează cu fapte înscrise în cazierul fiscal. Un administrator care are o firmă inactivă va descoperi că:
O eroare cognitivă frecventă în rândul administratorilor este asumpția că "dacă firma este inactivă și nu mai face bani, nu mai datorez nimic statului". Documentele oficiale ale autorităților demontează această percepție: „Declararea unei firme drept inactivă fiscal nu suspendă obligațiile fiscale”.
Contribuabilul are în continuare obligația legală de a declara și de a plăti toate impozitele, taxele și contribuțiile sociale (inclusiv contribuțiile salariale), precum și obligația de a respecta procedurile de administrare fiscală. Singura diferență tehnică este că, pe perioada inactivității, ANAF nu mai emite notificări suplimentare pentru nedepunerea declarațiilor, trecând direct la calcularea penalităților de întârziere și a dobânzilor. Ignorarea acestor datorii fiscale latente duce invariabil la emiterea unor titluri executorii și la instituirea popririlor pe conturile bancare ale societății.
Până în anul 2026, abordarea ANAF a fost predominant retrospectivă, sancționând derapajele la luni sau ani distanță de la producerea lor, prin intermediul inspecțiilor fiscale. Implementarea pachetului legislativ a schimbat fundamental această paradigmă. Pentru a eficientiza colectarea resurselor publice, Codul de procedură fiscală a fost modificat prin introducerea unui mecanism de monitorizare predictivă.
Conform Articolului I, punctul 2 din Legea 239/2025, administrarea creanțelor fiscale se va fundamenta pe noi indicatori de analiză, printre care se numără în mod explicit „criteriile de avertizare timpurie cu privire la capacitatea financiară de a achita obligațiile fiscale”. Acest sistem funcționează ca un instrument de „scoring fiscal”, similar modului în care băncile evaluează bonitatea clienților pentru acordarea unui credit.
Algoritmii ANAF interoghează baze de date interconectate pentru a stabili capacitatea de solvabilitate a unei firme. De exemplu, un blocaj temporar de cash-flow sau o reevaluare negativă a stocurilor pot fi interpretate de sistem drept risc iminent de insolvență, declanșând notificări automate, refuzuri la rambursarea de TVA sau chiar direcționarea către inspecția fiscală de fond.
Acest mecanism algoritmic este susținut de implementarea generalizată a unor rapoarte detaliate precum fișierul standard de control fiscal (SAF-T) și e-Factura. ANAF dispune acum de vizibilitate în timp real asupra balanțelor de verificare, registrului de casă și jurnalelor de vânzări/cumpărări.
Pentru a se asigura că măsurile de restructurare sau de eșalonare a datoriilor acordate companiilor nu se transformă în pierderi definitive pentru stat, legiuitorul a introdus prin același act normativ o măsură de garantare extrem de severă: Contractul de Fideiusiune. În situația în care o persoană juridică solicită eșalonarea obligațiilor fiscale restante, dar nu dispune de garanții patrimoniale suficiente (sau este înființată de mai puțin de 12 luni), aceasta este obligată să prezinte un contract de fideiusiune încheiat în formă autentică cu beneficiarii reali ai companiei (de regulă asociații). Fideiusorul persoană fizică își asumă stingerea integrală a obligațiilor fiscale, iar contractul constituie direct titlu executoriu.
Acest nivel de monitorizare a solvabilității se aplică și în cazul distribuirii de profituri. Modificările legislative impun condiționări stricte privind Activul Net Contabil (ANC). Societățile nu pot distribui dividende dacă activul net contabil este negativ sau dacă există pierderi contabile reportate care nu au fost acoperite corespunzător. Nerespectarea acestei interdicții atrage amenzi substanțiale, cuprinse între 15.000 de lei și 200.000 de lei.
Dacă măsurile punitive descrise anterior (anularea TVA-ului, interdicția comercială) reprezintă faza de „suspendare clinică” a firmei, Legea 239/2025 introduce faza terminală: dizolvarea din oficiu într-un termen fix de 1 an.
Istoric, registrele ONRC conțineau zeci de mii de entități inactive de ani de zile, lăsate într-o stare de abandon de către antreprenorii care doreau să evite costurile notariale și judiciare ale unei lichidări voluntare. Începând cu 2026, legiuitorul a instituit un mecanism automat de radiere pentru a asana mediul de afaceri.
Potrivit Articolului 92 alin. (4^1) și (4^2) din Codul de procedură fiscală, dacă un contribuabil declarat inactiv nu întreprinde măsurile legale pentru a se reactiva în termen de exact un an calendaristic de la data declarării în inactivitate, se declanșează obligatoriu procedura de dizolvare. Organul fiscal central (ANAF) are obligația imperativă de a formula și de a înainta către ONRC cererea de dizolvare.
Caracterul sever al acestei prevederi constă în faptul că ANAF trebuie să ceară dizolvarea firmei chiar și în situația în care compania respectivă nu figurează cu obligații fiscale restante (are conturile pe zero în relația cu bugetul de stat). Excepția unică o constituie situația în care societatea face obiectul unor sesizări sau investigații de natură penală, caz în care statul o va menține activă pentru a asigura recuperarea eventualelor prejudicii descoperite în instanță.
Pentru societățile care au ales calea suspendării voluntare a activității și au inactivitatea temporară înscrisă la ONRC (procedură ce se poate acorda pentru un maxim de 3 ani), legea stipulează că cererea de dizolvare din oficiu va fi formulată de ANAF imediat după expirarea termenului de inactivitate asumat, dacă asociații nu au efectuat demersurile oficiale pentru reluarea activității economice.
Odată declanșată dizolvarea din oficiu pentru neconformare, controlul asupra destinului societății este preluat de stat. Registrul Comerțului numește un lichidator înscris în Tabloul practicienilor în insolvență, a cărui remunerație standard este stabilită la 1.000 de lei (cu posibilitatea unui comision adițional dacă se recuperează creanțe). Lichidatorul evaluează patrimoniul, redactează un raport privind situația economică și procedează la lichidarea activelor pentru stingerea pasivului, finalizând cu radierea firmei. Această procedură administrativă, deși derulată din oficiu, poate atrage ulterior acțiuni în răspundere personală a administratorului pentru datoriile neacoperite, în special dacă starea de inactivitate a mascat operațiuni frauduloase anterioare.
Pentru a evita un blocaj instituțional generat de stocul enorm de firme deja inactive, legea a prevăzut termene tranzitorii mult mai agresive:
Cifrele raportate de autorități ilustrează amploarea fenomenului de abandon comercial și impactul pe care măsurile aspre de asanare le au asupra demografiei de business din România.
Conform statisticilor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), un număr masiv de 83.232 de firme au fost radiate la nivel național pe parcursul anului 2025, marcând o creștere, deși ușoară (0,27%), comparativ cu anul anterior. Epicentrul acestui fenomen a fost Municipiul București, unde 14.763 de companii au dispărut din registre (o creștere pronunțată de +13,72% față de 2024). Această concentrare urbană reflectă volatilitatea sectorului de servicii și de comerț specific Capitalei.
Cele mai lovite sectoare la nivel național au fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul (repararea autovehiculelor) cu peste 18.500 de radieri, urmat de agricultură și activitățile profesionale, științifice și tehnice.
În paralel cu radierile definitive, s-a menținut și trendul suspendărilor temporare. Peste 19.586 de companii și-au suspendat activitatea în anul 2025, o decizie care, așa cum am demonstrat anterior, atrage inevitabil și declararea inactivității fiscale din partea ANAF. Din nou, Bucureștiul a condus acest top nedorit cu 2.368 de firme suspendate, alături de județe cu economii efervescente precum Cluj (1.359) și Timiș (753).
Acest peisaj statistic subliniază o realitate dură: mii de antreprenori renunță la efortul administrativ sau sunt expulzați din ecosistem de către mecanismele automate ale statului. Menținerea unei afaceri pe linia de plutire necesită un grad ridicat de conformare. Pentru companiile din zona Capitalei, colaborarea cu echipe dedicate precum infiintarefirmebucuresti.ro poate face diferența între a deveni o cifră în statisticile de radiere ale ONRC și a naviga în siguranță prin complexitatea legislativă.
Dacă firma dumneavoastră a fost sancționată cu înscrierea în Registrul contribuabililor inactivi, există mecanisme legale clare pentru remedierea situației, condiția esențială fiind demararea acestora în interiorul termenului critic de 1 an pentru a evita dizolvarea. Conform Ordinului Președintelui ANAF și metodologiei descrise de experții în consultanță, reactivarea presupune un set de acțiuni cumulative. Contribuabilul trebuie să facă dovada îndeplinirii obligațiilor declarative, a obligațiilor de plată, a funcționării la sediul fiscal declarat și, esențial în 2026, eliminarea cauzei specifice care a generat sancțiunea.
Procesul implică interacțiunea digitală (prin SPV) și, frecvent, intervenții fizice la ghișeele ONRC.
Odată soluționate cererile, ONRC va emite Rezoluția favorabilă și se va obține un Certificat Constatator actualizat.
Constituirea dosarului trebuie să fie impecabilă pentru a evita termenele lungi de corespondență cu administrația fiscală. Conform noilor fluxuri digitale din 2026, dosarul minim cuprinde:
Până recent, procedura impunea antreprenorilor să obțină personal și să depună Certificatul de Cazier Fiscal al reprezentanților, precum și o Adeverință care atesta unicitatea sediului social. În 2026, aceste documente nu mai sunt obligatorii la depunerea dosarului fizic sau electronic, deoarece funcționarii ANAF au obligația să extragă automat aceste confirmări prin interogarea protocoalelor de schimb de date cu ONRC și direcțiile de cazier.
| Tipul Cheltuielii Administrative | Cost Estimat (RON) |
|---|---|
| Furnizare informații de bază de la ONRC | ~ 50 Lei |
| Taxe depunere mențiuni la ONRC (ex: prelungire mandat) | De la 270 Lei / dosar, taxa publicare Monitor Oficial |
| Procură Notarială (pentru împuternicire expert contabil în SPV) | ~ 150 Lei |
| Servicii Specializate Consultanță Reactivare (ex: infiintarefirmebucuresti.ro) | 300 - 400 Lei (variabil) |
| Pachet Găzduire Sediu Social (Dacă spațiul vechi s-a pierdut) | 350 Lei (6 luni) - 700 Lei (12 luni) |
| Datorii și Obligații Fiscale Restante (ANAF) | Variabil |
Un aspect care consumă mult timp antreprenorilor este lipsa de coordonare a termenelor. Adesea, un administrator reușește să își prelungească sediul social la ONRC și se grăbește să trimită imediat cererea de reactivare către ANAF prin SPV. ANAF respinge cererea. Motivul? Datele de la ONRC nu s-au sincronizat încă în bazele de date centrale, iar Registrul Comerțului nu a trimis raportul oficial actualizat către Fisc. Este recomandată o pauză de 3-5 zile lucrătoare între soluționarea la ONRC și depunerea cererii la ANAF.
O altă problemă gravă este legată de reactivarea regimului de TVA. Decizia de reactivare fiscală readuce compania la starea de operator economic viabil, dar nu îi redă automat codul de TVA anulat! Pentru a redeveni plătitor de TVA, contribuabilul trebuie să depună o cerere distinctă de înregistrare în scopuri de TVA (Formularul 700 actualizat) și să treacă printr-o analiză suplimentară privind intenția și capacitatea de a desfășura activitate economică. Erorile în această etapă lăsă firmele active juridic, dar blocate comercial din cauza imposibilității de a deduce sau factura TVA.
În contextul presiunilor legate de deficitul bugetar, pachetele de legi intrate în vigoare la începutul anului 2026 au remodelat fundamental arhitectura impozitării pentru companiile românești, forțând antreprenorii să își recalculeze marjele de profit. Impactul cel mai sever este resimțit la nivelul microîntreprinderilor și al taxelor pe proprietate.
Anul 2026 marchează sfârșitul unuia dintre cele mai permisive sisteme de impozitare din Uniunea Europeană. Cota de impozitare de 3% aplicabilă veniturilor microîntreprinderilor a fost eliminată definitiv. În prezent, există o singură cotă de impozitare pe venitul microîntreprinderilor, stabilită la 1%.
Cu toate acestea, capcana constă în diminuarea drastică a pragului de eligibilitate. Dacă în anii precedenți plafonul superior era de 500.000 EUR sau 250.000 EUR, legislația aplicabilă în 2026 a redus acest prag de încadrare la doar 100.000 EUR cifră de afaceri anuală. Orice companie care depășește încasări anuale echivalente cu 100.000 EUR este obligată să treacă la sistemul de impozitare pe profit (cotă de 16%). Această modificare forțează micii prestatori de servicii, dezvoltatorii software și comercianții să își optimizeze urgent structurile de costuri, deoarece impozitul pe profit necesită o rigoare contabilă total diferită și un management mult mai atent al cheltuielilor deductibile.
Poverile fiscale nu se limitează la impozitarea companiei, ci afectează direct venitul net al acționarilor:
Pentru companiile cu active imobiliare și flote auto, 2026 este un an de tranziție costisitor:
„Birocrația nu iartă ignoranța. Peste 80% din firmele ajunse în stare de inactivitate la ANAF ar fi putut evita sancțiunile, anularea codului de TVA și cheltuielile judiciare aferente printr-o simplă verificare anuală ce nu durează mai mult de o oră”.
Pentru a supraviețui și a prospera în noul cadru legislativ din 2026, vă recomandăm imperativ realizarea unui Mini-Audit de Conformitate Juridică și Fiscală:
Mediul de business al anului 2026 se dovedește a fi neiertător cu erorile procedurale. De la algoritmi de control care monitorizează în timp real balanțele contabile și indicatorii de solvabilitate, până la reguli drastice privind dizolvarea din oficiu într-un termen de doar un an a companiilor declarate inactive.
Nu riscați pierderea companiei pentru un detaliu administrativ! Echipa de juriști și economiști de la infiintarefirmebucuresti.ro deține peste 15 ani de experiență aprofundată în drept comercial, reprezentând un scut protector solid între afacerea dumneavoastră și capcanele Codului de procedură fiscală. Ne asumăm preluarea integrală a stresului birocratic.
Vă oferim spații sigure în București, la tarife competitive, fără nevoia obținerii semnăturilor de la asociația de proprietari.
Gestionăm cap-coadă procedura de reactivare fiscală și a codului TVA, de la dosarul ONRC la comunicarea cu Fiscul.
Consultanță pentru majorarea obligatorie a capitalului la 5000 lei sau extinderi de coduri CAEN în 2026.
Da, dar în mod accelerat. Legea 239/2025 conține măsuri tranzitorii dure pentru asanarea stocului istoric de companii „fantomă”. Dacă firma dumneavoastră nu figura cu restanțe fiscale, dar se afla în stare de inactivitate de peste 3 ani, ANAF a procedat la cererea de dizolvare dacă nu ați reactivat compania în decurs de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Pentru inactivitățile cuprinse între 1 an și 3 ani, termenul maxim de reactivare pentru evitarea dizolvării din oficiu a fost de 90 de zile. Pentru firmele cu datorii la buget, Fiscul trebuie să formuleze cererea de dizolvare în termen de un an de la aplicarea legii, dacă nu intervine o remediere.
Nu instantaneu, dar riscul este iminent. ANAF are obligația legală de a vă notifica inițial, prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV), oferindu-vă un termen scurt de conformare pentru remedierea neregulilor privind domiciliul fiscal. Totuși, conform noilor viteze de procesare a datelor dintre ONRC și ANAF, decizia de inactivare poate fi emisă extrem de rapid în caz de neprezentare a documentelor (mai ales la expirarea duratei de funcționare, unde decizia se poate lua în 5 zile de la transmiterea datelor de la ONRC). Acționați de urgență pentru prelungirea contractului.
Emiterea de facturi în starea de inactivitate nu este permisă, iar din punct de vedere economic este profund dăunătoare ambelor părți. O firmă inactivă își pierde complet dreptul de a genera noi venituri recunoscute și i se anulează automat codul de TVA. În plus, clienții B2B nu își vor putea deduce sub nicio formă nici cheltuiala asociată achiziției, nici valoarea TVA-ului afișat pe respectivele facturi emise în perioada de inactivitate, ceea ce va duce la rezilierea imediată a parteneriatelor. Activitatea trebuie suspendată practic până la finalizarea procedurii de reactivare fiscală.
Articol elaborat de echipa infiintarefirmebucuresti.ro - juriști și experți contabili cu peste 15 ani de experiență în drept comercial și consultanță fiscală.
Află ce obligații declarative ai dacă ți-a fost anulat codul de TVA și cum eviți sancțiunile drastice din 2026...
Citește articolul →
Toate schimbările fiscale și pragurile de venit pentru PFA și profesii liberale în 2026...
Citește articolul →Lasă problemele birocratice în seama noastră! Gestionăm rapid prelungirea sediului social și obținem reactivarea fiscală și a codului de TVA.
Contactează-ne acum