Analiză Fiscală 2026: Impactul Legii 239/2025 asupra Deductibilității Cheltuielilor Intragrup și Management

Dacă firma ta plătește servicii de management, consultanță sau redevențe către o companie din grup din afara țării, o nouă regulă te privește direct. Legea nr. 239/2025 introduce în Codul Fiscal articolul 25^1 și plafonează deductibilitatea cheltuielilor intragrup — un pas din efortul global de combatere a erodării bazei de impozitare (BEPS). Pe scurt: din 2026, statul limitează cât poți scădea din profitul impozabil pentru facturile venite de la entități afiliate nerezidente.

Mesajul pentru directorii financiari și antreprenori e simplu: din anul fiscal 2026, optimizarea prin prețuri de transfer nu mai merge „pe pilot automat" — îți cere o revizuire serioasă a structurii. Mai jos îți explicăm pe limba ta cum funcționează plafonul, cine scapă de el și ce poți face concret ca să-ți păstrezi cheltuielile deductibile. Iar dacă ești la început și încă decizi cum îți construiești firma, vezi și ghidul nostru despre cât costă să deschizi o firmă în 2026.

1. Noul mecanism de limitare a deductibilității cheltuielilor intragrup: regula de 1%

Articolul 25^1 pune un filtru strict pe serviciile facturate de afiliați care nu au rezidența fiscală sau sediul conducerii efective în România. Cu alte cuvinte, nu mai poți deduce orice sumă primită de la o firmă-soră din străinătate — există acum un prag clar.

Categoriile de cheltuieli vizate:

• Cheltuieli de management și consultanță;
• Cheltuieli de asistență tehnică;
• Cheltuieli aferente redevențelor (drepturi de proprietate intelectuală).

Cum funcționează plafonarea?

La calculul impozitului pe profit, aceste costuri sunt deductibile doar până la 1% din totalul cheltuielilor înregistrate de companie în anul fiscal respectiv. Tot ce depășește pragul devine cheltuială nedeductibilă: îți crește baza impozabilă și, direct, impozitul de plată. Practic, o factură de management prea „grasă" se traduce în impozit mai mare, nu în economie fiscală.

2. Excepții de la regulă (Safe Harbors)

Vestea bună: legiuitorul a lăsat câteva „porturi sigure" care protejează marii contribuabili strategici și sectoarele non-profit. Dacă te regăsești mai jos, plafonul de la art. 25^1 nu te atinge. Concret, plafonarea NU se aplică următoarelor categorii:

• Plătitorii de IMCA (Impozit Minim pe Cifra de Afaceri): Companiile cu o cifră de afaceri de peste 50.000.000 EUR în anul precedent.
• Sectorul Bancar: Instituțiile de credit (atât persoane juridice române, cât și sucursalele băncilor străine).
• Entitățile Non-Profit: ONG-uri, unități de învățământ, culte religioase și asociații de proprietari (conform art. 15 Cod Fiscal).

3. Strategii de mitigare: cum îți păstrezi integral deductibilitatea cheltuielilor intragrup?

Chiar dacă firma ta nu prinde nicio excepție de mai sus, nu ești fără opțiuni. Există mecanisme concrete prin care cheltuielile pot rămâne deductibile integral, iar analiza noastră a identificat trei direcții care merită evaluate. Ele se leagă, de altfel, de felul în care îți gândești și distribuirea profitului în firma sau grupul tău:

A. Acordul de Preț în Avans (APA)

Cea mai sigură plasă de siguranță este un APA emis de ANAF — practic, o înțelegere scrisă cu fiscul despre cum îți stabilești prețurile între firmele afiliate.

• Avantaj: cheltuielile acoperite de un APA rămân integral deductibile.
• Acțiune: dacă nu ai încă un APA, e momentul să demarezi procedura pentru emiterea unuia începând cu 2027 — e o investiție de timp care te scutește de surprize.

B. Localizarea proprietății intelectuale

Cheltuielile cu drepturi de proprietate intelectuală (mărci, brevete) scapă de limită dacă drepturile sunt înregistrate în România.

• Strategie: evaluează dacă merită să transferi sau să înregistrezi IP-ul local — în multe cazuri, asta îți deblochează deductibilitatea integrală.

C. Capitalizarea serviciilor (CAPEX)

Dacă, potrivit reglementărilor contabile, un serviciu de consultanță sau management este inclus în valoarea unui activ imobilizat (de pildă, consultanța tehnică pentru construcția unei fabrici), el nu intră sub incidența limitării de 1%. Cu alte cuvinte, contează cum înregistrezi cheltuiala, nu doar cât plătești.

4. „Capcana anului 2024": regulile tranzitorii

Un detaliu tehnic ușor de ratat, dar care poate face diferența: o regulă tranzitorie leagă anul fiscal 2026 de istoricul financiar al anului 2024. Iată de ce contează ce ai în bilanțul de acum doi ani.

Sfat de la noi: verifică din timp balanța anului 2024. Dacă te-ai situat sub pragul de 1%, impactul legii în 2026 ar putea fi evitat sau amânat, în funcție de normele metodologice ulterioare. Reține și că, pentru 2025–2026, definiția „afilierii" este cea contabilă, urmând ca din 2027 să se aplice definiția fiscală și să apară o declarație informativă specială. Pentru celelalte obligații de raportare ale anului, îți poate fi util și ghidul nostru despre declarația unică la ANAF în 2026.

Concluzie și recomandări

Legea 239/2025 schimbă regulile jocului pentru fiscalitatea de grup în România. Pentru companiile sub pragul de 50 de milioane de euro, „business as usual" nu mai ține. Pe scurt: analizează-ți din timp politica de prețuri de transfer și discută cu un expert fiscal dacă merită să demarezi un Acord de Preț în Avans — o decizie luată acum te scutește de un impozit umflat în 2026.

Dacă abia îți construiești structura de firme sau vrei să-ți pui ordine în acte cu oameni care fac asta de peste 20 de ani, scrie-ne pentru o consultare. Iar dacă te interesează și partea de înființare ori reorganizare, vezi serviciile noastre pentru SRL și pachetele și prețurile — transparent, fără surprize.